Lună: martie 2019



Continuitate și tranziție: între așteptări și rezultate

Interesul academic pentru analizele comparate cu privire la tranziție dă rezultate dintre cele mai spectaculoase în studii făcute așa cum se cuvine; un asemenea interes, se subînțelege, oferă și o binevenită înțelegere, nuanțată și pe mai multe paliere, cu privire la democrație. Din perspectiva binomului „comunism/ postcomunism”, volumul publicat de Cătălin Augustin Stoica – România …



Alexandru Gussi: „Democrația frustrată din România”

Cristian Pătrășconiu: Cît de originală e sau cît de originală a fost democrația noastră care a început, cum ne identifica Ion Iliescu, primul președinte al României de după căderea comunismului, prin a fi destul de originală? Sau, ca să pun în alte cuvinte: ce note specifice are democrația românească a ultimelor trei decenii? Alexandru Gussi: …



Democrația românească de la distanță

Există mai mulți autori străini – unii istorici, alții publiciști de vârf, unii activând în mediile academice, alți aparținând instituțional unor think-thank­-uri – care au scris, aplicat, despre ultimele decenii ale istoriei României. Unghiurile de vedere pe care ni le oferă aceștia – unele care includ și „beneficiul distanței“ – sunt importante și merită să …



Trei decenii de constituționalism în România postcomunistă: o modernizare ratată

România este marcată, în traiectoria ei de după 1989, de un paradox: ea experimentează nu doar cea mai violentă dintre tranzițiile la democrația liberală, (lunile de barbarie dintre ianuarie și iunie 1990), dar este și prima dintre națiunile postcomuniste care adoptă o constituție. Ceea ce surprinde, în cazul României, este viteza cu care alegerile parlamentare …



Democrația în manualele din România. Câteva considerații

Cum au învățat elevii români din manuale despre democrație în ultimele trei decenii? Cum vor învăța? Este îndeobște cunoscut că înainte de 1989, regimul comunist din România a folosit manualele, în special cele de istorie, dar nu numai, ca vectori de propagandă și de diseminare a ideologiei oficiale. În paginile acestora, toate epocile istorice, dar …



17 ofițeri de securitate

Foto: 1965. La câteva minute după examenul de admitere la facultate, însoțit de tata. Imagine din arhiva autorului. În perioada examenului de admitere, episodul cu Dan Munteanu n-a însemnat aproape nimic pentru mine. Nu știam – nici nu mi-aș fi putut imagina – că ulterior el va fi anchetat, judecat, dus la închisoare și făcut …



În perspectivă existențialistă

Delia Muntean (născută în 1964, universitară la Baia Mare) ne oferă imaginea unui postmodernism pus sub semnul existențialismului. Un prestigios precursor al fenomenului a fost neîndoielnic Nietzsche, cu cartea sa Nașterea tragediei din spiritul muzicii (1872), unde amendează caracterul unilateral, restrictiv al filosofiei în care, începînd cu Socrate, prevalează omul abstractizat. Recurgînd la distincția aflată …



Hora lui Teja

Duminică seară am luat pauză de la tenis – odată cu Simona Halep, scăpată prematur și din canicula de la Dubai – alegând să dârdâi pe Arena Națională, la meciul FCSB – Craiova. Dragoste la zero grade, cum s-ar spune, căci pentru un derby de talia celui dintre binecuvântații lui Becali și italienii din Bănie, …



Ion Brad, poetul generos

La 6 februarie a.c., scriitorul Ion Brad „a plecat în altă galaxie“, cum ar fi spus Mircea Eliade. Mai avea câteva luni până la împlinirea vârstei de 90 de ani (8 noiembrie), jubileu pe care și l-ar fi dorit foarte mult să-l trăiască și să-l petreacă alături de alți doi Ioni importanți ai literaturii române, …



Platonov și Nietzsche la apartament

Tot mai puțini dintre cei care mai scriu se întreabă de ce fac asta. Probabil că orice răspuns n-are cum să surprindă, nici să problematizeze inedit. Totuși, chiar dacă nu întru totul original, taman în 1991, Cristian Tudor Popescu punea în seama unui personaj un răspuns mai degrabă existențialist: anume, notează protagonistul din romanul Vremea …